Stie ca poate scrie …stie ca poate sa faca multe poezii si multe povesti interesante…
Vrea sa le faca atunci cand se simte singura si are stari de anxietate…Stie ca are anorexie mintala si probleme psihice si ii este frica sa recunoasca deoarece oamenii o pot izola.
Nu este genul de persoana care sa stea in banca ei insa nu ii place atunci cand ceva nu iese bine si se supara …nu poate sa faca prea multe in acele stari doar sa se apuce si sa scrie.
Vrea sa i se dea o multime de explicatii…
_________________________________________________________________________________
Vrea sa intrebe : “de ce?” vrea sa intrebe “Cum?” vrea sa intrebe “Unde?” vrea sa intrebe “Cand?”
insa ea nu are cui sa-i puna aceste intrebari si de aceea pornesc acele stari de anxietate …Doreste sa se inchida in ea si sa tipe.
Doreste sa fie lovita iar si sa stea in camera cu monstrii ei.
“Nu cred ca stii….nimic nu poate fi mai rau decat sa vrei sa pleci dintre cei vii”
Doreste insa si sa se destinda si sa fie in lumea ei.Cauta o liniste intr-o neliniste si ii este frica de “prietenii” ei pentru ca seamana cu niste serpi cu venin…La toate intrebarile ei sigur va gasi un raspuns…Dar tacerea ei nu prinde glas si nu se concretizeaza …
_________________________________________________________________________________
Credea ca stie ….nu va mai deveni ceea ce a fost …credea ca stie cand sa cedeze si cand sa invinga credea atunci cand avea nevoie de ajutor si stia ca ar putea sa tipe dupa el.Stia ca trebuie sa vorbeasca tare pentru a se face auzita si stia atunci cand nu isi putea plati singurul ei corp…Insa nu stia ce sa ceara si nu ii pasa ce cred altii…Nu vroia sa fie invatata …Vroia sa simta pe propria piele….si deseori nu castiga, iar resemnarea devenea singura ei credinta.A negat de prea multe ori ajutorul iar cand avea nevoie de el nu stia daca va mai veni…
Avea prea multe dificultati si nu isi permitea sa simta ceea ce vroiau ceilalti …Atunci cand nu vroia spunea ca e prea mult fum si renunta sa mai scrie …Atunci cand nu vroia spunea ca era prea galagie si renunta sa auda…
-”Trebuie sa il ajuti are nevoie de tine!Intelegi??Acum ma duc ca-s obosit si eu…Ai grija de el”
_________________________________________________________________________________
Insa se zice ca timpul este ucigasul perfect….omoara tot….omoara ura …omoara iubirea…omoara toate sentimentele care ne-au zdruncinat vreodata…Iti schimba sensul vietii si iti fura sensul….
Ea va lasa timpul sa o “vindece” ….Va lasa totul sa pice de la sine
Caci ei nu-i pasa de ea …nu ii pasa decat ca aceste randuri sa fie citite si lasate in urma …poate peste cativa ani cineva isi va aduce aminte de ea….
